JollySweet

Misterul „Aqua Tofana”.

În secolul XVII, în Italia, Giulia Tofana a găsit o soluție „inovatoare pentru a ajuta femeile din perioada Renașterii să scape de soții lor”.

O putem numi oare „criminal în serie”? Secolul al XVII-lea a fost marcat de Tofana și „picăturile letale”!

„Poțiunea dragostei”, de Evelyn De Morgan, din secolul al XIX-lea. Povestea încâlcită a otrăvii Aqua Tofana este strâns legată de „lumea magiei și a crimei” din secolul al XVII-lea, care furniza elixire de dragoste, poțiuni, medicamente și otrăvuri unei clientele alcătuite în mare parte din femei. Foto: Wikimedia

Mica ei afacere de cosmetice și-a transformat-o într-o fabrică de otrăvuri, amestecul fiind mortal! Despre amestec se crede că acesta conținea: arsenic, plumb și mătrăgună... cu alte cuvinte „Aqua Tofana”- armă letală.

Potrivit Ranker în perioada Renașterii, perioadă în care căsătoriile erau aranjate, posibilitatea de divorț nu exista, iar soții aveau drept deplin asupra femeilor, Giulia Tofana și-a asumat misiunea de a ajuta aceste femei lipsite de orice putere, să aibă statutul de văduvă și de a le scăpa de „ororile” căsătoriei cu bărbați violenți. Bărbații le puteau supune la tot felul de tratamente crude și culmea, nu erau pedepsiți!

Astfel, „Aqua Tofana”, era „apa” discretă și rapidă care a „băgat în pământ” peste 600 de bărbați de-a lungul unei perioade de 50 de ani.

Giulia Tofana își selecta clientela, nu orice femeie ajungea la ea și numai prin multe referințe obținea sticluța. Toate au „mers ca pe roate” până la „femeia cu bolul de supă” care i-a pus capac afacerii.

Giulia Tofana fabrica produse cosmetice folosind otrăvuri mortale!

Detaliu din „Poțiunea dragostei”, de Evelyn De Morgan. Foto: Wikimedia

Cine era Giulia Tofana? Creatoarea sau mai bine zis inventatoarea unei otrăvi care a lăsat atâtea femei văduve. Deși criminal în serie ce și-a lăsat amprenta în istorie, a rămas totuși din multe puncte de vedere un mister. Nu există portrete ale Giuliei, iar rețeta ei „specială” conținea suficient arsenic încât să ucidă fără să lase urmă. Așa și-a îndeplinit țelul, timp de 50 de ani ținând autoritățile departe și păcălindu-le.

Giulia prinsă din cauza unui bol de supă!?

Una din clientele Giuliei a fost „izbită” de conștiință. Copleșită de regrete, după ce a cumpărat otrava a dus-o acasă și a gătit o supă pentru soțul ei cu „Aqua Tofana”, apoi l-a împiedicat pe acesta să „savureze cocktail-ul”. Acesta imediat a devenit suspicios și a forțat-o pe femeie să îi spună adevărul. După „confesarea” femeii, acesta a dat-o pe mâinile autorităților papale din Roma unde, vinovată și cu conștiința încărcată, a mărturisit totul, inclusiv că a cumpărat otrava de la Giulia Tofana.

Când autoritățile au vrut să o aresteze pe Giulia, aceasta nu a fost de găsit. Ea fusese avertizată că urma să fie arestată așa că a fugit la o Biserică unde a cerut adăpost. Adăpost a primit, însă în Roma s-a răspândit un zvon precum că apa potabilă a fost otrăvită de Giulia și uite cum oamenii au dat buzna în Biserică pentru a o da pe mâna autorităților papale.

Ajunsă în arestul papal a fost torturată până când aceasta a mărturisit că a otrăvit peste 600 de bărbați și este posibil ca numărul acestora să fie mult mai mare.

În anul 1659, mai exact în vară, Giulia a fost executată împreună cu fiica ei și trei angajați. Execuția a avut loc pe Campo de'Fiori.

Deși unele din clientele Giuliei au vrut să pară că nu știu de „rolul malefic al poțiunii Aqua Tofana” și că ele știu doar de rolul pur cosmetic al otrăvii, au fost și ele pedepsite. Unele au fost executate, altele au fost aruncate în închisoare, dar legenda „Aqua Tofana” a rămas „vie” și la mult timp după moartea Giuliei.

Pe patul de moarte, deși la un secol după moartea Giuliei, Mozart a spus că a fost otrăvit cu ”Aqua Tofana”!

O pictură înfățișându-l pe Mozart pe patul de moarte. Foto: Wikimedia

„Aqua Tofana” deja era atât de celebră, încât Wolfgang Amadeus Mozart a susținut că a fost otrăvit cu această „poțiune”. Acesta lucra la recviemul său când s-a îmbolnăvit grav.

Pe patul de moarte, compozitorul a afirmat următoarele:

„ Sunt sigur că nu voi mai trăi prea mult. Sunt sigur că am fost otrăvit. Cineva mi-a dat Aqua Tofana și a calculat momentul exact al morții mele.”

După spusele lui Mozart este clar că otrava era foarte populară și era pomenită chiar la un secol distanță după moartea Giuliei Tofana. Însă, cel mai probabil, renumitul compozitor nu a fost ucis prin otrăvire.

Am fost fascinată de această poveste misterioasă, sper să vă placă!

xoxo jolly