Acum ceva ani buni unchiul meu s-a gândit să fie „funny” și fix în ziua în care îmi sărbătoream cei 14 anișori a zis în sinea lui „că cadoul” (cacofonia este intenționată) perfect este un „mare și voluminos” DEX (dicționarul explicativ al limbii române). Așa frumos era ambalat, „mirobolant”! Eu, foarte încântată când l-am văzut că pășește spre mine, mi-am dat prietenii la o parte ca să se așeze lângă mine. Mi-a făcut semn că nu o să stea jos, dar că o să stea să îmi vadă expresia feței atunci când „dezvălui” cadoul. Uite cum am stat eu să rup ambalajul, fiind foarte entuziasmată în continuare! Am „zărit” un colț din coperta neagră și deja mă „pleoștisem”. Până la urmă a apărut și dicționarul în toată „splendoarea” lui. Eram „roșie ca focul”, toți prietenii prezenți la ziua mea râdeau fără încetare. Unchiul meu mi-a spus: „Sper să te ajute în noul capitol din viața ta!”. Eram atât de indignată atunci, încât nu am putut realiza ce favoare mi-a făcut, mai bine zis ce lecție importantă mi-a dat.
După o o vreme, mai exact la 18 ani, tot cu un cadou „educativ” a venit. De această dată era Mânăstirea Voroneț în miniatură, într-o „cupolă” de cristal pe un postament de lemn, pictată cu celebrul „albastru de Voroneț”. La început, tot „neinspirat” mi s-a părut și acel cadou, dar ulterior am realizat ce voia să însemne.
Dar să revenim la „oile noastre”, mai bine zis cărțile noastre!
Observăm cu toții copiii din jurul nostru crescând. Rămânem surprinși de cele mai multe ori cât de agili, inteligenți, perspicaci și plini de imaginație sunt aceștia. Detaliile fac pentru ei toată „povestea”. Ni se întâmplă de multe ori să rămânem „gură cască” când observăm că un copil de 3-4 ani ne dă replici mature și „pline” de sens.
Editura Elefantul Meu vine în „ajutorul” părinților cu cărțile personalizate pentru „pitici”.
În Era tehnologiei în care trăim este mai greu să reușești să îți determini copilul să citească sau să urmarească imaginile viu-colorate dintr-o carte. Dar aceste cărți personalizate sunt exact „sarea și piperul” pentru copii. Au un concept atât de frumos, încât nu poți să reziști tentației.
Cărțile au un „design” atractiv și sunt concepute pentru vârste diferite, cea mai mică vârstă fiind de 1 an. Cum „funcționează” ele sau prin ce se deosebesc de alte cărți? Răspunsul este cât se poate de simplu. Intri pe site-ul lor, îți alegi povestea, spui numele copilului (adica personajul principal), alegi locația unde se petrece acțiunea și „voila” cartea.
Haideți să vă dau un exemplu „de efect”, tot de la o vârstă mai fragedă, al unei cărți citite de mine: Atunci când eram în liceu, prin clasa a 11-a, m-am îndragostit iremediabil de „Maitreyi” - de Mircea Eliade. Colega mea de clasă citea această carte. La un moment dat a început să râdă și nu se putea opri. Am întrebat-o ce este atât de amuzant încât nu reușește să se oprească din râs? Mi-a spus: „Maitreyi prima oară s-a îndrăgostit de un copac! Ha ha ha!!! Cum să te îndrăgostești de un copac???”. Această „expresie” m-a făcut să citesc cartea, carte pe care nu am mai putut să o las din mână până nu am terminat-o. Îmi aduc aminte că o citeam inclusiv în pauze la școală.
După părerea mea o carte trebuie să aibă „acel ceva” să te atragă. Editura Elefantul Meu are acel „je ne sais quoi”!
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2020.
xoxo jolly
Comentarii